o sa incerc sa am de fiecare data libertatea de a merge pe jos. vreau sa ajung oricand, ca si astazi si din cand in cand sa ma opresc sa cumpar chibrituri pur si simplu pentru ca miros frumos. nu misto. ardeam foarte multe chibrituri cand eram mic, dar nu-mi aduc aminte sa fi facut pipi in pat corespunzator. de aici intelegem ca e doar un mit si ne pare bine ca putem sa ardem in continuare fosfor doar pentru ca ne aduce aminte (mie – de o varsta mica mica, o varsta la care descopeream relatia cauza efect dintre datul pantalonilor jos si ventilatorul pe care il bagau in priza pe ascuns. eram intrigat si radeam liber; habar n-am de ce o fac mai rar acum, tot ce stiu este ca nu l-am vazut nici pe house razand. zambim, desigur).
incheiind paranteza, imi place sa ascult muzica pe drum, dar am stricat castile si nu pot sa o mai fac. o sa incerc sa am de fiecare data pornirea de a a-mi cumpara un set nou, pentru ca am libertatea de a merge pe jos. vreau sa ascult muzica aia oricand si oricat. mai ales atunci cand pot sa zambesc la un vers destept si sa fac lumea sa ocoleasca nebunul.
am intalnit astazi 4 oameni si sute de trecatori.
un cersetor pe care cu ani in urma l-am ajutat sa treaca strada, fiind orb. m-a fixat cu un stink eye in timp ce scuipa seminte. si-a pierdut interesul, a trecut la fustele minorelor care nu stiu ca “the age of consent in romania is 15″. nu era orb si prespun ca m-a injurat pentru atentie atunci cand l-am ferit de masini in loc sa-i dau niste bani, putand sa-si dea ochii peste cap si sa-i tina asa minute in sir. eu nu pot, ametesc.
un nene care freca mainile unei tipe din troleibuz, ea cu ochii inchisi si tenul pamantiu. sa-i zicem presopunctura, mai ales ca a avansat la urechi, a cerut si cealalta mana, a deschis un geam, totul fara sa intrebe nimic. si a coborat la prima statie.
am intarziat astazi spre cafenea, am ocolit ca sa ma impiedic de chestii care sa-mi aduca aminte. am trecut pe langa un tip si fata care il saruta, stand la el in brate. ii atingea usor, cu limba buza de sus, se bucura sa incerce lucruri care pentru mine o sa ramana mereu noi. el tinea un ochi deschis, cu care sa ma fixeze ca un cersetor, fiind tampit, insensibil, curios, iubit – totul in acelasi timp.
am cativa ani in plus si ma intreb de cate ori am fost eu sarutat si de cate ori am inchis eu primul ochii.
One Comment
am aprins azi doua chibrituri, cu ele doua betisoare parfumate, cu ele am sters niste urme si am incercat sa aduc un parfum de nou… imi place sa aprind chibrituri si sa le sting imediat si sa inspir mirosul pe care il degaja. e ca un drog inofensiv, o reverie copilareasca.. faceam asta si cand eram mic si imi placea. brichetele ucid placerea asta
One Trackback
[...] nici acum aceleași cuvinte puține pe care să i le spun drept mulțumire. Andrei a scris ‘Băiatul cu chibrituri‘ și mi-a schimbat viața (asta pentru că știe el cum și pentru că viața se poate [...]