credeam ca-i 4 si jumatate, dar nu: e aproape 5. uite ca sunt si avantaje atunci cand cauti de lucru… nu-i un capat de tara daca-ti cade urechea sau iti crapa capul si te trezesti ca sa surprinzi momentul. sa fi implinit vreo ora de cand stau in pat, plus 30 de minute sub un dus care a avut un efect surprinzator: mi-a facut mai bine. asa ca am ramas doar cu urechea, dupa ce m-a durut capul incredibil de rau. la ora asta din noapte, apa calda nu e deloc fierbinte asa cum mi-as dori. nici suficient de calda.
ma doare capul asa cum nu m-a mai durut. si un pic urechea. atat de tare incat imi doresc o senzatie de greata, poate scap de… nu stiu, asa m-am gandit, ca mi-ar fi mai bine dupa doua degete pe gat. am bagat 3, 4 le-am terminat pe toate 10 si am obosit. nu e niciun fel de-a sta in care sa ma simt bine, niciun zgomot care sa nu ma zgarie pe timpanul deja chinuit si niciun punct de echilibru. mereu ma gandesc ca ar trebui sa ametesc, nu o fac, dar ma gandesc ca poate acum. nici? acum! nici!
m-am tot intrebat ce as putea sa scriu acum si nu simt nicio opera de arta. mai rau imi simt urechea dreapta, pe care daca as taia-o n-as scoate decat un tipat. nu o opera de arta, nici o descriere reusita care sa echivaleze cu vreun pictor. inspiratiile de genul asta sunt rare, probabil ca nici n-au fost puse in practica de fiecare data. cand doare atat de tare incat sa vrei sa se termine, optiunile probabil ca nu se termina la a te exprima.
de cata durere o fi nevoie ca sa-ti faci curaj? sa iti explorezi nebunia? mi-am pus problema asta in treacat. poate inintiatic (ca asa trebuie sa inceapa), poate prevazator. poate ipohondru, da.
si e foarte urat sa stai singur. pentru ca… daca n-ai somn – esti si mai singur. pardon, sunt mai constient de singuratatea mea. cand m-am vaitat prima oara, n-a intrebat nimeni daca ma doare, iar cand am suspinat o data… n-am simtit niciun reflex. m-am gandit sa ies in lume, dar n-aveam unde si m-am impiedicat de tot de asta. fara tina, trebuia sa ma imbrac si sa bantui dupa o farmacie care sa ma trimita la doctor. singur, la coada de triaj… imi sta mai bine acasa si poate reusesc sa adorm la loc. parca mi-a trecut din cap
deci nu stiu… nu ma simt bine deloc. ma doare capul, una din urechi si imi doresc sa vomit fara niciun succes.
later edit: am revizuit ce scrisesem atunci, chiaun. as retrage lucrurile cu voma, dar sunt cat de cat adevarate.
update: mi-am dat seama, cand eram mic ma mai durea asa urechea. imi dadea bunica un saculet mic cu sare calda sa-l tin acolo sa ma calmeze. si cred ca apa cu sare? sau ulei? oricum, niciuna nu o sa se repete. nici nu vreau, nici nu are cine sa ma ajute convinga
update: o oarecare otita medie acuta. sau externa, pentru ca am simptome si de dincolo. sper sa nu poata fi amandoua, daca sunt – cat o sa ajung sa dau pe antibiotice? noroc cu mama, am trezit-o, e operativa
3 Comments
…e infectie. Saculet cu sare. Inhalatii de aburi salini-pui un ibric cu apa si multa sare pe foc si apoi cu patura in cap si cu nasul in ibric-cu grija totus sa nu te oparesti. Picaturi saline. Parcetamol sau alt inflamator. Ceai cald. si daca nu trece doctor(mai e asigurare de la stat?) -pentru antibiotic.
Eu mai am fantezii ca imi scot singura maseaua cand ma doare, dar urechea inca nu mi-a venit sa o tai.E oricum nevoie de o durere mai de durata, cand iti va trece te vei bucura ca o ai inca acolo…
da, infectie, dar nu-i asa placuta vizita la un medic scarbos (platit de stat, da). o vom incerca
Sa te faci bine cat mai repede!
One Trackback
[...] dat o gluma, in timp ce eram eu intr-o ureche. inca sunt – postul asta e un fel de update la cel in care ma plangeam de ceea ce nu stiam ce e. dar pe calea cea buna: nu mai doare, nu mai e infundat. auzul e un pic [...]