gauri

un titlu metaforic pentru o dimineata de cacat (am zis din nou). nu-i trista, dar m-am trezit la fel ca ieri, la fel ca alaltaieri, la fel ca in urma cu cateva zile. impins de timpan de cineva cu bormasina. cineva prin bloc, nu stiu cine dar am visat ca m-am dus la el si il cunosteam. zgomot.

era in vis un baiat cu care sunt ruda (imi scapa gradul, mai ales ca nu mai sunt de mult suficient de bun la matematica. am inceput sa o refuz dupa ce am crescut suficient incat sa nu mai iau bataie in functie de greseli. si am renegat-o retroactiv). m-am dus la el la usa, dupa o scurta investigatie printre vecini – treziti de asemenea din somn, dar surprinzator de resemnati si de putin adversi. m-am dus la el la usa si m-a luat peste picior unul dintre cei doi lucratori, mai vorbaret. mi-a taiat cumva elanul si m-am trezit ofticat ca nu am fost in stare sa-i dau o replica desteapta.

tin minte ca mi-a aratat ce mare cineva este beneficiarul lucrarii lui, m-a luat pe balcon si mi-a aratat gradina cismigiu. stand la etajul 8 spre un service auto (de asemenea responsabil de cate un ciocan in timpul viselor mai importante) m-am ofticat ca orice om normal. a functionat, deci.

povestesc prost, am dormit prost.

si cumva, m-am culcat la loc si am visat in continuare. niciodata nu se intampla asta cand trebuie si acum m-a si amenintat varul de grad exponential, pentru ca ma dau la prietena lui. care semana cu magda de la otv, deci cred ca nu era cazul de vreun flirt. ever.

am o minte bolnava sau care pur si simplu nu doarme suficient.

motivele sunt diferite si daca as da gaurilor cate un nume, m-as gandi din nou la caty, la roxana, la cariera, la bunica, la scoala, la familie, la reamenajari, la blog, la joc, la travian, la prieteni, la tavanul gol. s-au ingramadit toate anul trecut si se impiedica una pe alta atunci cand vreau sa se cicatrizeze in somn.

nu am timp sa ma culc la loc sau la pranz, nici liniste.