exista sex din obligatie, exista somn din obligatie. nu stiu detalii despre niciuna.
imi omor prin cap mai multe ganduri pe care nu mi le doresc, nascute prematur sau ramase agatate dupa ce am ratat ocazia de a le exprima. nu-i un regret, ma intrebam in timp ce curgea apa pe mine:
- daca vrei sa stam imbratisati, trebuie sa te iau eu in brate primul?
- daca vrei sa dormi, ma culc si eu. ce trebuie sa visez?
- e mai bine sa ma trezesc eu primul?
- cat de singura te simti atunci cand adorm eu intai?
- pot sa te fac sa tresari in somn?
- daca pleci ia-ma si pe mine
- daca ma gandesc la prostii… stii?
sper sa nu fiu indiscret, la intrebarile astea nici nu vreau raspuns. ce-mi doresc eu cel mai mult e un suspin si un “si eu”. si pentru ca n-am modestie decat un pic de tot, mi-as dori sa fie cat mai multa lume care sa gandeasca asa. nu stiu de ce… “ar fi o lume mai buna” e un cliseu.