ssdd

se aduna praful prin toate colturile – as putea sa strang somoioacele si sa-mi sculptez o prietena. au trecut vreo 3 saptamani de lehamite, cu una in care am fost plecat s-a facut o luna de cand primesc material prin crapaturile de la ferestre; aduc si de afara pe talpile de incaltaminte cu care intru ca un nesimtit in casa. si deloc n-am dat cu aspiratorul. vasele din chiuveta n-au nici 2 zile, dar praful se aduna si imi tine urat de urat. ca sa-l strang mi-ar lua o zi, ca sa fac rezervarea unei zile inseamna sa-mi refuz altceva, nu vreau sa-mi refuz altceva cand pot sa fug de acasa pana la primavara si inapoi.

fiecare sfarsit de saptamana capata o importanta cosmica: 2 zile care nu vreau sa ma prinda singur si pe care reusesc mereu sa le populez. restul saptamanii e de obicei pe-acolo, cateodata cu ragaz de planificare. mai am si de lucru, dar m-am obisnuit sa ma concentrez pe trei chestii deodata, sa nu fiu atent doar la proiectul respectiv si la ziua libera care va urma.

s-ar zice ca se alege praful. om da si noi cu aspiratorul vineri.