szomorú vasárnap

Aseara am fost in club. Nu facem asta de obicei, dar voiam sa vedem Bozoo Bajou. Dupa 5 ore si mult gajait de boxe au aparut. Dupa 3 melodii, pe la 2 si ceva, am plecat enervati. Am dormit mult si am visat. In germana. Se facea ca eram la tara, in Biertan, adica pe undeva prin Ardeal, si ma invarteam prin vechea cetate. Dar decorul era mai degraba din Magicianul lui Bergman, cu tot felul de culoare si catacombe ascunse. Eu incercam sa descifrez toata aberatia aia de construcite, ma uitam dupa planuri pe pereti, si incercam sa imi fac loc printre turisti. Erau multi turisti, toti germani. M-am oprit in fata unui plan si mi-am zis ca e ciudat, sasii de obicei nu construiau asa. In timp ce tot incercam sa descifrez planul m-a abordat o cersetoare batrana: Hab Mitleid mit einer alten Frau, imi tot spunea (ai mila de o femeie batrana). Am plecat, am iesit pe undeva, dar ea continua sa ma urmareasca si imi tot repeta propozitia asta. La un moment dat nu am mai rezistat si m-am intors spre ea, spunandu-i: Ich bin doch von hier, ich komm doch nicht aus der Moldau oder sonstwo… (Dar sunt de aici, nu din Moldova sau mai stiu eu unde…). La care ea a inceput sa rada cu un carait ciudat si in timp ce se indeparta tot repeta: Ja, ja, du bist von hier, ja, ja…(da, da, esti de aici, da, da…). Atunci am observat ca sunt foarte murdar pe haina, eram imbracat la fel ca ieri seara, dar acum manecile erau pline de noroi. Am incercat sa il sterg, tot frecam haina, dar noroiul nu se ducea. Si m-am trezit…

Szomoru vasarnap inseamna Gloomy Sunday. Este o melodie compusa de Rezso Seress candva in perioada interbelica, cam pe vremea crizei financiare. Se spune ca din cauza melodiei asteia s-a declansat la Budapesta un val de sinucideri, cateva zeci, poate chiar sute. Nu stiu daca e adevarat, oricum e foarte trista. Un coleg a ascultat aproape toata saptamana melodia asta. Asa mi-am amintit. Ce legatura are? Pai are, pentru ca este unul din motivele pentru care i-am re-cerut lui Andrei duminica, ziua libera, ziua care pe mine ma scoate cel mai mult din sarite. Daca timpul a fost impartit in urma unei conventii, atunci la nivel micro duminica e ziua aia in care tragi tot felul de linii stupide, in care te intrebi ce ai facut si ce urmeaza sa faci, in care iti injuri zilele pentru ca a trecut weekendul si trebuie sa te reintorci acolo unde nu vrei, pentru ca iti dai seama ca toate planurile de a te „odihni” in weekend de fapt te-au obosit mai mult. Oarecum seamana cu sfarsitul de an, adica e un moment in care stai si te gandesti. In ultima vreme cred tot mai mult ca gandirea e lucru dracului, dar n-am ce face, oricat o evit, la un moment dat vine si asta. Asa ca daca tot e sa fie, sa fie duminica. Cand nu inteleg de ce strainul din visul meu era tocmai moldoveanul (?), cand de fapt toti vorbeau germana, de ce eram deodata murdar pe haina, de ce de o luna deja ma chinuiesc sa configurez un router desi in cartea de munca imi zice inginer, si alte minuni din astea.

Deci despre minuni va fi vorba de acum in duminicile mele. Multam fain de garsoniera inchiriata aici, pe alea pop

botesteanu edit: link catre melodie pe youtube