we sure are cute for two ugly people

contrar impresiei pe care mi-am creat-o, nu-i despre tine postul asta. tine adica oricine. e un pic despre mine, un pic despre restul lumii care este in stare sa ajute un om cazut cu fata de o treapta. si cel mai mult este despre frica mea de boli si teama de a trebui sa ma apuc mai repede de bucket list.

desi n-am nicio taietura la maini, nicio rana deschisa, nicio leziune oricat de mica, am inghetat un pic inainte sa ridic din umeri si sa ajut, pentru ca n-aveam de ales: a cazut un om, direct din picioare. un om fara casa, beat (aproape) mort. si-a lasat profilul printre micile picaturi de arcada pe metal care mi-au dat senzatia ca fac ceva bun dar riscant. l-am vazut lipit pe linia orizontala, in cautare disperata de echilibru, liniste sau pur si simplu o lume care se invarte mai putin. am ridicat un pic din umeri, ca sa alung urma de indoiala care picura in mine si inrosea locul respectiv, si am decis ca pierde prea mult sange pentru cata lume il ocoleste. mi-aduc aminte ura cu care ma uitam la oamenii scarbiti, femeile ingretosate si prostii care condamnau o cauza in loc sa faca un mic bine. l-am ridicat cu inca cineva, dar se poate la fel de bine sa fi fost si singur pentru ca nu-mi amintesc sa mai fi fost cineva acolo. m-am luptat cu el ca sa il asez, am decis sa nu-l bruschez. am chemat salvarea si ei au intrebat in ce sector suntem.

perioada de incubatie la testul hiv e de 6 luni. testul se face gratuit. nu stiu unde, nu stiu cum. dar toate s-au intamplat fara sa ma colorez nici macar un pic. poate sunt mai putin albastru acum si un pic mai bine intentionat.

si am aflat si ca am avut dreptate atunci cand m-a sunat caty: faci unele gesturi bune chiar si atunci cand nu tin neaparat de tine. cu atat mai mult cu cat asa poti incepe o serie de decizii care tin de “bine”: aflu ca intotdeauna am vrut sa-l ajut pe nenea asta sa se ridice si sa mai vada luminitele de craciun. chiar daca cu un singur ochi, chiar daca in alte zile ii pare rau ca s-a ridicat. e mai bine sa-mi asum greseala de a nu fi purtat manusi chirurgicale in drum spre suc, decat sa ma alatur tintelor pe care le are acum un scriitor pop, in prag de seara.

we’re all ugly people.